Sangiorz
Ziua de Sangiorz este dedicata inceputului sezonului pastoral (varatul) , a primii mulsori a turmei de oi. Dupa numeroase activitati practice (inchiderea tarinelor, construirea sau repararea stanilor, intarcatul mieilor, tunsul oilor si berbecilor) si juridice (asocierea proprietarilor de oi pentru formarea stanei, insemnarea oilor, angajarea ciobanilor, plata pasunatului etc.), la “Masuratul oilor” se masoara laptele de la oile fiecarui detinator de oi, dupa care se calculeaza cantitatea de branza cuvenita la spargerea stanei (toamna). La unele stani este invitat preotul, spre a binacuvanta turma de oi. Dupa teminarea mulsului, sunt pregatite mancaruri cu specific pastoresc (friptura de miel, balmas cu mamaliga, mamaliga cu lapte, carnati, tuica fiarta, etc), iar participantii se avanta in discutii, insotite de muzica si voie buna.
Pe vremuri, pentru a obtine o cantitate de lapte cat mai mare la “Masuratul oilor”, proprietarii isi pasunau si pazeau ei insisi oile in noaptea dinainte de “Masuratul oilor”, apoi le mulgeau ei insusi. Din primul lapte al stanei se prepara un cas care se impartea intre proprietarii oilor. Activitatile practice si juridice erau insotite de numeroase acte rituale menite sa apere stana si ciobanii de fortele malefice pe timpul verii: aprinderea Focului viu, afumarea ciobanilor si oilor, alungarea prin strigate si zgomote a vrajitoarelor care fura sporul laptelui, anularea puterii cucului de a lua sau de a strica laptele prin practica magica “Cucu! – Rascucu!”, purificarea oilor si stapanilor de oi prin stropirea lor cu apa sfintita, scaldatul ritual in apa curata a raurilor sau spalatul cu roua plantelor, prepararea unor alimente rituale, sacrificarea mielului, pronuntarea formulelor magice etc.
Ziua de Sangiorz este o zi de sarbatoare religioasa. Fiecare familie detinatoare de animale care dau lapte, pregateste un colac rotund, in care se pun oua rosii. Doua persoane din familie (de obicei copii) “trag colacul” sub o vaca sau o oaie, impartindu-l in doua. In timpul tragerii colacului prima persoana spune “Cucu!”, cea de-a doua persoana raspunde “Rascucu!”, prin aceasta fiind anulata puterea cucului de a lua si strica laptele. Dupa aceea, cu ajutorul unor frunze de scaiete imbibate in untura de porc, se unge animalul, aceasta semnificand purificarea sa.